Urzica (Urtica dioica)

Urzica este o plantă erbacee perenă, răspândită prin locuri necultivate la câmpie, deal sau munte, în Europa, nordul Africii, Asia și America de Nord. Crește până la un metru înălțime, frunzele dințate pe margini, sunt acoperite cu perișori care la atingere provoacă mâncărime.

Urzica se folosește în uz culinar, medicinal și cosmetic. Conține cantități importante de vitamine (A, B și K), acid folic,  și minerale(magneziu, zinc, calciu, fier). Polifenolii din plantă pot avea efecte pozitive în tratarea obezității, bolilor de inimă și inflamațiilor.

Un tratament cu ceai de urzică poate ajuta la menținerea sănătății tractului urinar și poate  împiedica formarea pietrelor la rinichi. Are proprietăți antihistaminice și poate fi folosită ca remediu în rinita alergică.

Consumul de infuzie de urzică promovează sănătatea tractului digestiv, fiind benefic și în cazul celor care suferă de sindromul colonului iritabil.

Echilibrează nivelul de glocoză din sânge, elimină lichidele reținute în exces în corp. De asemenea, consumul constant de ceai de urzică poate genera o stare de bine și un somn odihnitor, îmbunatățește tonusul și rezistența organismului.

În uz extern reduce riscul de sângerare prin aplicarea de cataplasme, menține sănătatea scalpului și combate căderea părului.

Urzica se poate administra sub formă de pulbere, câte o linguriță rasă de patru ori pe zi.
Maceratul la rece se prepară dintr-o lingură de plantă la 250 ml apă. Se consumă câte trei căni pe zi, cu 30 de minute înainte de mese.
Infuzia se prepară dintr-o lingură de plantă la 250 ml apă fierbinte.